Ioan Gyuri Pascu – omul polivalent
Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers au adus sâmbătă seară „lumină, iubire, armonie şi înţelepciune” în Gambrinus Pub. Un concert deosebit susţinut de oameni şi muzicieni de excepţie a dezlănţuit pentru o seară sufletele clujenilor.
„Faţă de alţi ani, mă simt puţin mai stăpân pe mine, puţin mai înţelept, poate şi mai bucuros să cânt şi din ce în ce mai tânăr.”
Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers au început să cânte împreună în urmă cu optsprezece ani datorită unei „întâlniri providenţiale”. „În ‘92, trebuia să cânt cu Vlady Cnejevici la un festival de blues şi jazz la Costineşti şi mi s-a spus că există buget pentru o trupă întreagă. În sfârşit, că totdeauna ori mă duceam singur, ori cu Vlady. Nu era la fel de bine. Şi atunci mi-a zis Vlady că sunt nişte băieţi din Arad care cântă în Costineşti la Azur. Şi ne-am dus, i-am văzut şi am vorbit cu ei, am repetat 25 minute a doua zi şi seara am cântat 45.”, mărturiseşte Ioan Gyuri Pascu. Plin de aceeaşi energie şi voioşie debordantă cu care ne-a obişnuit deja de atâţia zeci de ani, Ioan Gyuri Pascu a dovedit încă o dată că este un adevărat artist, extrem de versat. Om de teatru fiind, el îşi controlează foarte bine emoţiile folosindu-le în mod constructiv pentru a empatiza cât mai bine cu publicul. Iubirea pentru muzică şi teatru, pasiunea cu care susţine un concert, tehnica muzicală sunt elemente care l-au consacrat pe Ioan Gyuri Pascu ca unul dintre cei mai mari cântăreţi români. „În general sunt un om cu tristeţi, cu bucurii, ca toţi oamenii. Dar, am o foarte mare bucurie: să fac ceea ce mi-am dorit de mic. Să fiu pe scenă, să fiu pe ecran, să joc teatru, să cânt. Când îţi iubeşti meseria atunci nu o faci cu greutate. Ăsta-i talentul: dacă faci ceva şi nu simţi efortul de a face.”, adaugă Ioan Gyuri Pascu.
„De obicei, piesele te aleg pe tine.”
Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers au pregătit o selecţie de piese noi şi vechi, reproduse sau din producţie proprie, însă toate de calitatea unor melodii menite să mişte fiecare coardă, fiecare nerv. Astfel, la sfârşitul concertului să rămâi cu un sentiment de împlinire şi fericire pentru că timp de o seară ai reuşit să te desprinzi de realitate, de viaţa cotidiană şi să răspunzi prezent emoţiei şi magiei creată de aceşti artişti. Concertul a început cu piesa Visând iubire, de pe primul album al formaţiei, Mixed Grill. Cea de-a doua piesă a adus elementul de noutate al acestei serii, un blues, Since you’ve been gone, baby amestecat cu fragmente din folclor, Radu mamii, Radule şi din When the saints go marching in. Apoi au urmat Viaţa mea este visul, Caruso, Africa, Ce vis fierbinte, Any, vezi că anii trec, Adagio de Albinoni, Mi-am luat o pauză, Tell me why my mamma, Unchain My Heart, Lasă, Go away from me, baby, What a wonderful world, Mi-am luat colac şi O sole mio. Extrem de inovativ a fost blues-ul cu sticlele goale, Tell me why my mamma, la care Ioan Gyuri Pascu împreună cu chitaristul din The Blue Workers au interpretat un solo de chitară folosind sticle goale de bere. De asemenea fiecare piesă avea o poveste sau dedicaţie care colora şi înlesnea foarte mult perceperea mesajului. Astfel, Mi-am luat colac e o piesă pe care Gyuri Pascu a scris-o în ultimul an de facultate şi a interpretat-o pentru prima dată în căminul şase din Haşdeu sau What a wonderful world era una din piesele preferate ale tatălui său şi astfel o dedica acestuia. La bis, clujenii au avut parte de o piesă ce să le meargă direct la suflet, ce avea în refren o repetiţie de trei cuvinte special pentru ei, „Cluj te iubim”. Polivalenţa muzicală a lui Ioan Gyuri Pascu si a băieţilor de la The Blue Workers a putut fi sesizată pe tot parcursul concertului. „De obicei piesele te aleg pe tine. Eu întotdeauna am fost un om care nu m-am cantonat într-un gen, toate compoziţiile mele de exemplu. În aceeaşi piesă sunt mai multe genuri. Chiar îmi spunea un profesor american de Conservator că dumneata, într-un cântec ai stricat trei, făceai trei hituri din cântecul ăsta. Consider că nu contează genurile muzicale, muzica e una singură. Dacă eu aş fi spectator m-aş plictisi să aud un singur gen. De exemplu, îmi place mult formaţia U2, dar dacă ar fi să aud concertul întreg şi n-ar fi producţia aia mare şi nu s-ar face tot felul de chestii, să aud acelaşi fel de gen, e mai greu. Şi atunci, mai ales în cântările de club noi abordăm toate genurile pentru că ne permitem şi putem, să le cântăm. Dar, încă se poate. Ne place să cântăm de toate.”, se confesează Ioan Gyuri Pascu.
„Pentru mine Clujul are o semnificaţie deosebită.”
Personal, mă aşteptam ca la acest concert să văd preponderent o medie de vârstă de vreo patruzeci de ani. Însă, nu a fost nici pe departe aşa. M-a surprins să văd foarte mulţi tineri ce au rezonat extrem de bine cu muzica lui Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers, fiind vizibil marcaţi de această seară. Nu pot spune că a fost un public foarte mare, însă nici unul mic, dar aceia care au fost s-au simţit foarte bine şi au plecat acasă cu inima ceva mai împăcată şi mai liniştită. „Mi s-au părut la început moi, circumspecţi, atenţi şi le-am zis băieţilor că la sfârşit o păţim. Că atunci se încordează. Şi aşa a fost. Spre sfârşit s-au încins tare.”, afirmă artistul. Cu toate că nu face o comparaţie între oraşe, când vine vorba de public, Ioan Gyuri Pascu recunoaşte că oriunde, atâta timp cât există oameni cu inima deschisă, există şi o cântare, însă: „Aici şi pe la Timişoara, sunt probabil mai exigenţi decât în alte locuri sau mai atenţi să vadă greşelile, bănuiesc.” Pe lângă asta, el mărturiseşte că, probabil, Clujul are o semnificaţie aparte dat fiind faptul că şi-a făcut facultatea aici, iar sora sa este stabilită în acest oraş.
„Băieţii sunt de nădejde şi cred că o să fie o treabă faină.”
Ioan Gyuri Pascu a fost foarte mulţumit de Gambrinus Pub, de atmosfera şi activitatea pe care o desfăşoară oamenii de aici: „E un loc foarte frumos. Din punct de vedere tehnic mai trebuie rezolvate nişte chestii. Probabil că băieţii o să le rezolve, că este o locaţie nouă. Pentru nişte cântări live bune mai trebuie puse la punct nişte chestii. Dar, e un loc foarte bun şi e frumos că au bucuria asta să facă aceste cântări live. Sper să-i ţină năravul că multă lume se descurajează. Pentru că e foarte greu, nu câştigi din astea, investeşti destul de mult şi e foarte greu să păstrezi un loc, să nu-l amesteci cu housăreală, cu clubbing. E un pic greu, dar văd că sunt băieţi de nădejde şi cred că o să fie o treabă faină.” Singura „imputare” adusă Gambrinus-ului ţine de ora la care încep concertele. „Ce mi se pare mie ciudat e ora târzie la care se începe cântarea, e mult mai bine ca bioritm de pe la nouă jumătate, dar văd că aici oamenii vin târziu. Bioritmul e mult mai bun şi pentru public şi pentru artist de pe la nouă jumătate.”, declară Ioan Gyuri Pascu.
Gambrinus Pub a adăugat sâmbătă seara încă un concert de excepţie palmaresului pe care îl au deja, susţinut de nişte artişti extraordinari, care au alinat şi încântat publicul clujean. Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers au părăsit scena în uralele mulţimii, ce a rămas cu speranţa în suflet că va mai avea ocazia de a-i reauzi cât mai curând.
Text: Mădălina-Mara Bogdan
Foto: Roxana Pop
